• paracliswide

Istoricul localității

Istoricul localității Bucecea este profund ancorat în începuturile vieții pe meleagurile botoșănene și pe ale întreg teritoriului țării noastre.

Descoperirile arheologice au demonstrat existența unor așezări omenești pe aceste meleaguri încă din epoca paleolitică. Astfel de mărturii arheologice s-au descoperit în localitățile: Botoșani, Mitoc, Liveni, Miorcani, Ripiceni, Crasnaleuca, Dobârceni, Răuseni, Santa-Mare și altele. Dezvoltarea acestor așezări omenești a cunoscut o oarecare înflorire în perioada neolitică, când s-a realizat un progres în ce privește meșteșugurile casnice (olărit, țesut și tors), precum și creșterea animalelor și cultivarea plantelor.

Istoria localității Bucecea își are începuturile în epoca bronzului așa cum atestă: „scheletele omenești și vasele de lut descoperite în 1972 cu prilejul săpăturilor de la Complexul porcin Bucecea”.

O altă mărturie care atestă existența unor așezări omenești pe teritoriul localității Bucecea este: „necropola feudală cu morminte și obiecte de podoabă” descoperită la jumătatea distanței dintre Bucecea și Leorda.

Istoricul localității Bucecea este strâns legat de istoricul fostei localități Vâlcești de pe Siret, deoarece satul Bucecea s-a format de către locuitorii din localitatea sus-numită în contextul unor evenimente care au avut loc în decursul istoriei. Astfel, localitatea Vâlcești de pe Siret este menționată în documentul semnat de domnitorul Moldovei Bogdan Lăpușneanu la data de 15 aprilie 1569. Într-un alt document din 23 noiembrie 1577 se face mențiunea că proprietara satului Vâlcești de pe Siret, anume Agafia, decedase, iar sora, frații și nepoții ei au vândut domnitorului Petru Șchiopu localitatea Vâlcești de pe Siret pe 3000 de zloți tătărăști. Tot în același document ni se spune că domnitorul Petru Șchiopu a dăruit satul Vâlcești de pe Siret, împreună cu cele 5 mori, mănăstirii Galata din Iași. Această danie a fost întărită și în timpul domnitorului Ieremia Movilă într-un act datând din 5 ianuarie 1600, precum și de domnitorul Ștefan Tomșa într-un act din 20 ianuarie 1612.

Într-un alt document din timpul lui Gașpar Voievod, datând din 8 iunie 1619, se face mențiunea că mănăstirea Galata împreună cu toate satele ei, deci și Vâlceștii de pe Siret, este închinată Patriarhiei Ierusalimului.

Însă primul document în care apare denumirea de BUCECEA este cel din 22 februarie 1634, emis la Iași de către Moise Movilă, prin care se dă boierului Ursu Ponici o parte din satul Costinești, care are vadul de moară pe pârâul Bucecea.

Se presupune că în timpul invaziei tătarilor, când aceștia au ajuns la acest pârâu, care are caracteristica curioasă de a curge de la Sud la Nord, tătarii, văzându-l, l-au numit “Pârâul Întors”, expresie care în limba tătarilor se traduce cu termenul “bucecea”.

Așa cum reiese din capitolul “Procesul populării teritoriului județului Botoșani în secolele XIV – XV ” din Monografia Orașului Botoșani, data de atestare a localității Bucecea este de 13 ianuarie 1434. Tot în aceasta lucrare se face precizarea că la data de 27 decembrie 1519 localitatea Călinești aparținea comunei Bucecea.

Referitor la numele localității Bucecea sunt mai multe variante:

1. Numele localității ar proveni de la întemeitorul ei, un boier de origine poloneză BUCUACKI (BUCEASCHI), din suita doamnei Ringola care era soția lui Alexandru cel Bun. Acest boier ar fi întemeiat satul Bucecea pe locul dintre Sirițel (afluent al Siretului) și Siret, pe locul numit: La Siliște ( Biserica Pustie). Acest sat, numit de unii Vâlceștii de pe Siret iar de alții Bucecea, a fost prădat și ars în noaptea de Înviere a anului 1758, iar puținii locuitori care au rămas s-au retras în pădurea Găvan, din apropierea satului, spre N-E, pe malurile pârâului Bucecea, unde au început să-și construiască o biserica cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae și să întemeieze un nou sat, satul Bucecea, după numele pârâului.

2. O altă legendă susține că denumirea de Bucecea provine de la fagii din care oamenii și-au construit casele, numele fagului de Bucovina, răspândit aici, fiind cunoscut sub numele de “Buc”.

Un alt document din 28 iunie 1751 ne redă faptul că voievodul de Botoșani, Ananie și Ponici (egumenul Mănăstirii Galata Iași), menționau în scrierile lor următoarele sate: Vâlcești de pe Siret, Ionășeni, Levărda și Bucecea de pe lângă Vâlceștii de pe Siret. Acesta este ultimul document în care mai este menționat satul Vâlcești de pe Siret, care dispare în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, locuitorii lui formând așa cum am mai spus satul Bucecea.

Astăzi, locul unde a fost satul Vâlcești de pe Siret este cunoscut sub numele de Biserica Pustie, unde s-au făcut și se fac cercetări arheologice.

După anul 1764 au loc unele schimbări teritorial-administrative, ca urmare a răpirii părții de Nord a țării de către Austria. Astfel s-a împărțit teritoriul de Nord al țării în Ținuturi și Ocoale:

-Ținutul Sucevei cu 5 ocoale;

-Ținutul Dorohoi cu 3 ocoale;

-Ținutul Botoșani cu 3 ocoale;

-Ținutul Hârlău cu 5 ocoale.

Localitatea Bucecea făcea parte din ținutul Botoșani, ocolul Siret, cu reședința la Bucecea. În 1787, în timpul lui Alexandru Ipsilanti, este menționată Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Bucecea.

În timpul domniei lui Ioan Sandu Sturza, printr-un document din 16 ianuarie 1828 se face mențiunea că a fost întemeiat târgul Bucecea de către boierul Alecu Ralet, care s-a căsătorit cu Maria, fiica latifundiarului Teodor Mustața, care era proprietarul moșiei Bucecea. Este de remarcat faptul că Alecu Ralet a fost primul președinte al Judecătoriei Botoșani, iar fiul său Dimitrie Ralet a fost ministrul Cultelor din Moldova în timpul domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Dimitrie Ralet a fost prieten cu Vasile Alecsandri, Costache Negri și Alexandru Ioan Cuza. Atât Alecu Ralet cât și Dimitrie Ralet sunt înmormântați la Biserica Uspenia din Botoșani.

În urma reformei agrare din anul 1864, Moldova cuprindea 16 județe, 68 de plase, 971 de comune, 2307 de localități. Județul Botoșani avea șase plase, printre care și plasa Siret cu reședința la Bucecea. Pe atunci Bucecea avea 253 de case și 283 de familii. În decursul anilor organizarea administrativ-teritorială a suferit mai multe modificări.

În 1925 localitatea Bucecea era plasă și cuprindea 11 comunea: Cucorăni, Tudora, Vorona, Corni, Fântânele, Vlădeni, Siminicea, Verești, Dumbrăveni, Salcea și Leorda.

În anul 1945 luna iulie, în județul Botoșani erau 4 plase: Botoșani, Bucecea, Ștefănești și Sulița. Începând cu anul 1950 apare sistemul sovietic al raionării teritoriului, astfel în locul județelor apar regiunile, în locul plaselor apar raioanele, iar în locul comunelor apar orașele. Prin decretul 241 a Marii Adunări Naționale din 25 octombrie 1950 se înființează regiunea Botoșani, împărțită în 5 raioane: Botoșani, Trușeși, Dorohoi, Darabani și Săveni.

Localitatea Bucecea făcea parte din raionul Botoșani, regiunea Suceava. În anul 1968, prin legea nr. 2 din 16 februarie se desființează sistemul sovietic al raionării și se revine la organizarea administrativ-teritorială din 1950. În urma acestei legi, în Moldova erau 10 municipii, printre care și orașul Botoșani.

În județul Botoșani existau atunci 69 de comune, 358 de sate cu 454926 locuitori. În comuna Bucecea erau satele Bohoghina și Călinești.

În anii 1987-1988 s-a făcut o nouă organizare administrativ-teritorială pe criterii economice, în special în domeniul agriculturii. Astfel în județul Botoșani s-au creat 15 unități tertorial-economice, printre care și unitatea Bucecea, formată din comunele: Bucecea, Brăiești, Leorda,Vârfu Câmpului și Vlădeni.

În anul 2004, prin  referendum, s-a hotărât trecerea localităților Bucecea, Flămânzi și Ștefănești, din mediul rural în mediul urban.

În prezent localitatea Bucecea este unul din orașele  județului Botoșani.

Localitatea Bucecea este așezată la contactul Câmpiei Moldovei cu Lunca Siretului, într-o zonă depresionară ce desparte Dealul Siretului, din Vest, de Câmpia Jijiei Superioare, la Est.

Localitatea se află situată deoparte și alta a D.N. 24C Siret-Bucecea-Botosani; la 19 km de municipiul Botoșani și la 32 km de municipiul Suceava. Satul Bohoghina se află la 4.8 km N-V de Bucecea, iar cartierul Călinești la 2 km S-E.

  • Facebook